Slide background
Slide background
Slide background
Slide background
Slide background
Slide background
Slide background
Slide background

2 ani in America, editia 1 (1999)

Toată explozia economică și industrială din ultimul secol trebuia să aibă un preț. Realizările în toate domeniile au fost cu adevărat uimitoare, dar și prețul a fost enorm. Oare a meritat?”

Cuvânt înainte

“2 ani în America” este o carte despre o altfel de “Americă” decât cea cu care am fost obișnuiți de la televizoare sau din povestirile altora. America pe care o știam cu toții era o super-reclamă, o imagine idealistă creată artificial de mânuitorii sforilor mass-mediei și ai puterii. Deși nu mă gândisem niciodată să devin scriitor, realitățile americane m-au îndrumat în acest sens și au favorizat descoperirea plăcerii deosebite pe care o am de a scrie, de a transmite ceva oamenilor, de a mă regăsi prin scris.

Meseria de scriitor nu se învață prin fraze sofisticate și goale, prin studii universitare sau prin scrierile altora. Ea este a oricărui om care simte că are ceva de spus, ceva de transmis altora. Fie ca “2 ani în America” să fie cartea mea de debut. Deci fiți pe fază, că vor mai urma și alte cărți, poate mult mai interesante.

Este posibil ca, în unele pasaje, limbajul mai “poetic” să fie interpretat greșit. Dar vă asigur că acesta a fost folosit tocmai pentru a da cât mai multă culoare și sugestie aspectelor comentate, pentru a vă introduce cât mai bine în atmosfera locurilor respective. Multă lume ar putea spune că ce-am scris este doar impresia mea, doar percepția mea, doar interpretarea mea. Însă, pe lângă niște analize la nivel uman mai fine care, după părerea mea, sunt destul de ușor de înțeles/observat, restul detaliilor din carte nu sunt decât realități evidente, incontestabile, ce nu pot fi interpretate în mai multe feluri: case arse, cartiere murdare, străzi pustii, cerșetori, handicapați, drogați și câte și mai câte. Dacă, din rea voință, ori anumite interese, sau poate chiar din lipsă de percepții mai înalte, te poți face că nu vezi unele realități oarecum mai subtile, analizate în carte, n-ai cum să te faci că nu observi aspecte ca cele enumerate mai sus, ele apărând la tot pasul, călăuzindu-ți viața zi de zi.

Pe de altă parte, n-am insistat prea mult pe aspectele pozitive ale Americii, destul de cunoscute, de fapt, de toată lumea. Deci nu vreau ca americanii să se simtă jigniți sau ofensați de cartea mea în vreun fel sau altul. Ea a apărut ca o reacție destul de normală a unui european venit dintr-un spațiu de cultură și viață, într-altul cu totul diferit. Este ceea ce se mai numește și “șocul cultural”.

Cristian Răduță (1999)

”Este incredibil, dar oamenii deja se bucură doar dacă au reținut corect, mai bine decât vecinul, noua regulă căreia trebuie să i se supună. Evident că se va respecta …”

”Este culmea vulpoismului, șireteniei! Tu i-ai handicapat în timp, și la propriu, și la figurat, fără ca aceștia să se prindă, iar apoi te dai umanitar și, chipurile, vrei să-i ajuți pentru a-ți menține imaginea de The Good Guy …”

”Oamenii nu mai sunt puși în lanțuri evidente, ci încătușați în ignoranța lor totală, perfect controlabilă. Nu mai sunt biciuiți de călăi sau de paznici, ci, zilnic, de viața searbădă, lipsită de culoare pe care o duc, de inexistența unui sentiment cu adevărat frumos, omenesc, care să-i apropie mai mult de divin. Poate nu li se mai spune clar că sunt sclavi și privați de libertate, dar asta este ceea ce li se întâmplă în fiecare zi, în fiecare oră. Oamenii au devenit deja ca niște furnici ușor manevrabile, angrenate într-un Sistem mult mai puternic decât înțelegerea lor.”

”Adevăratul comunism, cu tot ce are el în esență mai scârbos, nu a fost în Europa de Est, ci în America. Aici s-a manifestat adevăratul comunism care a uniformizat lumea, care a omogenizat gândurile și simțirile, expresiile fețelor și posibilele trăiri, în scopul de a obține o masă moartă și inertă de oameni, ușor controlabilă. Acesta a fost și este în continuare adevăratul comunism.”

”Totuși, marea problemă (de fapt, cea mai mare) a majorității străinilor, ca să nu zicem că, de altfel, și a americanilor, este singurătatea – izolarea de restul oamenilor.”

”Poate și John se uită acum la casa lui, la mașină, la nevastă sau copii, și se gândește: Ce frumos pare … dar, de fapt, totul este doar o mizerie, o zbatere fără sfârșit, care nu duce decât spre Iad! Sfârșitul va fi când voi ieși la pensie, dar atunci voi fi deja la apusul vieții, o legumă stoarsă de ultima picătură de simțire, de emoție … Dar, din păcate, de cele mai multe ori John fiind obișnuit de mic cu aceste reguli ale jocului, cu acest mod de a trăi și de a vedea lucrurile, nici măcar nu înțelege alt mod de viață pentru că nu are cu ce să compare …”

”Cărțile de credit și tot restul instrumentelor financiare create de Sistem acționează exact ca traficanții de droguri, ”Ia tu acum, și-mi dai tu mai târziu când poți.”, ca în final să te înlănțuie din ce în ce mai mult … scopul lor nefiind altul decât încătușarea umanității, menținerea ei legată fedeleș pe viață, din cap până în picioare (ochi, urechi, inimă, gât etc.), de această caracatiță financiară în care s-a băgat fără să înțeleagă ce înseamnă aceasta de fapt … there is no free lunch!

Acest gen de trucuri, de reclame, de înfățișare parțială a realității, de distragere a atenției de la informațiile adevărate care contează pentru înțelegerea corectă a realității, de deviere de la drumul bun pe care ar trebui să-l urmezi, reprezintă unul din aspectele de bază ale Americii – de fapt, ale sistemului ”democrației”, în general.
Toate aceste lucruri la un loc definesc America în toată mireasma ei. Acest gen de șiretlicuri, de reclame șmechere și false, dar deopotrivă atractive, este prezent la orice nivel.”

„Doi ani în America” – ediția 1 (1999) cumpără


Media. Pentru prima oară în peste 17-18 ani am găsit un articol în care cineva vede și descrie mai corect realitățile întâlnite în Vest.

FOTOREPORTAJ. ”Un român la San Francisco. Prima dată în SUA”